Regulamentul european privind defrișarea: ce obligații noi au firmele din România
Regulamentul (UE) 2023/1115 privind produsele care nu contribuie la defrișare — cunoscut drept EU Deforestation Regulation (EUDR) — introduce cerințe fără precedent pentru companiile care comercializează pe piața europeană produse precum soia, ulei de palmier, cacao, cafea, carne de vită, cauciuc și lemn. Deși România nu este asociată cu defrișările tropicale, regulamentul afectează direct operatorii economici români.
Esența regulamentului constă în obligația de due diligence: orice operator care introduce pe piața UE sau exportă aceste produse trebuie să demonstreze că acestea nu provin de pe terenuri defrișate după 31 decembrie 2020. Aceasta implică colectarea coordonatelor de geolocalizare a parcelelor de producție, evaluarea riscului de defrișare și atenuarea riscurilor identificate.
Pentru România, regulamentul are impact pe mai multe paliere. Producătorii de carne de vită trebuie să poată demonstra că furajele utilizate în creșterea animalelor nu conțin soia provenită din zone defrișate. Industria lemnului — un sector important al economiei românești — trebuie să se conformeze cerințelor de trasabilitate până la parcela de recoltare, un standard mai exigent decât cel impus de Regulamentul european al lemnului pe care îl înlocuiește.
Comercianții și procesatorii de cafea și cacao — produse importate în cantități semnificative — vor fi obligați să verifice întregul lanț de aprovizionare. Această cerință afectează atât marile rețele de retail, cât și micii importatori, care vor trebui să investească în sisteme de trasabilitate și conformitate.
Aplicarea regulamentului a fost amânată cu un an, intrând în vigoare la 30 decembrie 2025 pentru operatorii mari și la 30 iunie 2026 pentru IMM-uri. Amânarea a venit ca răspuns la criticile privind lipsa de pregătire a infrastructurii informatice și a ghidurilor de implementare. Cu toate acestea, termenele se apropie rapid, iar gradul de pregătire al firmelor românești este considerat scăzut de către asociațiile de profil.
Sancțiunile pentru neconformitate sunt severe: amenzi de până la 4% din cifra de afaceri anuală la nivelul UE, confiscarea produselor și interdicția temporară de acces pe piață. Autoritățile naționale competente — în cazul României, Ministerul Mediului și agențiile subordonate — trebuie să efectueze controale pe baza unui sistem de clasificare a țărilor de origine în funcție de riscul de defrișare.
Regulamentul EUDR marchează o schimbare de paradigmă în politica comercială europeană: pentru prima dată, accesul pe piața unică este condiționat de criterii de sustenabilitate forestieră cu aplicabilitate globală. Companiile românești care nu se adaptează din timp riscă nu doar sancțiuni, ci și excluderea din lanțurile de aprovizionare ale partenerilor europeni mai bine pregătiți.
