SGR, bilanț la jumătatea anului: 2,4 miliarde de ambalaje returnate și o rată de colectare de 82%, în creștere cu trei puncte față de 2025

SGR ajunge la 82% rată de colectare în prima jumătate din 2026: peste 2,4 miliarde de ambalaje returnate de români

Sistemul de Garanție-Returnare (SGR) consolidează rezultatele pozitive cu care a intrat în al treilea an de funcționare. Conform barometrului publicat de RetuRO, administratorul sistemului, în perioada ianuarie-iunie 2026 românii au returnat peste 2,4 miliarde de ambalaje de băuturi, iar rata de colectare a urcat la 82%, cu o creștere de trei puncte procentuale comparativ cu același semestru din 2025, când s-a înregistrat 79%.

Cifra reflectă o consolidare a unei practici care, acum doi ani, nici nu exista la nivel sistemic în România. Sistemul, lansat oficial în noiembrie 2023 și reglementat prin Hotărârea de Guvern 1074/2021, s-a dovedit nu doar o soluție de mediu, ci și un instrument de implicare civică. Garanția de 0,50 lei per ambalaj, pe care consumatorii o recuperează integral la returnare, s-a transformat în motivație suficientă pentru schimbarea comportamentelor.

Două opțiuni pentru o lună de august: iată cum funcționează practica în teren

Mecanismul este simplu: orice băutor care cumpără o băutură în ambalaj din sticlă, plastic sau tablă poate returna containerul la următoarele categorii de puncte de colectare: supermarketuri și magazine cu automate de returnare, magazine mici cu contract cu RetuRO, sau colectori autorizați. Returnarea completă a ambalajului garantează recuperarea sumei puse deoparte.

Asta explică și penetrarea în diferite zone ale țării. Bucureștiul rămâne lider cu 331,3 milioane de ambalaje returnate în semestrul I, urmat de județele Ilfov (117,0 milioane), Timiș (107,2 milioane), Cluj (101,1 milioane) și Constanța (100,4 milioane). Distribuția geografică relevă nu doar densitate de populație, ci și o adopție progresivă a sistemului în zone mai mici.

Acoperire infrastructurii în creștere

Infrastructura de colectare acoperă în prezent 92% dintre localitățile cu peste 1.500 de locuitori și 74% dintre cele cu peste 200 de locuitori. Aceasta înseamnă că în majoritatea zonelor urbane și semi-urbane, românii au acces relativ ușor la puncte de returnare. Pentru localitățile mai mici, extinderea continuă, cu planuri să ajungă la acoperire și mai largă.

O dată colectate, materialele sunt transportate către centrele RetuRO de numărare și sortare. Din aceste centre, aproximativ 70 de camioane pe zi pleacă către instalații de reciclare cu materiale procesate. În semestrul I 2026, întreaga cantitate de ambalaje colectate prin SGR a fost direcționată către stații de reciclare, unde a fost transformată în materii prime secundare.

Cine deține și administrează sistemul

RetuRO funcționează ca o companie not for profit, cu un model de guvernanță reprezentativ. Acționariatul este astfel distribuit:

• Asociația Berarii României pentru Mediu: 30%
• Asociația Producătorilor de Băuturi Răcoritoare pentru Sustenabilitate: 30%
• Asociația Retailerilor pentru Mediu: 20%
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor (în reprezentarea statului): 20%

Structura implică principalii stakeholderi: industria producătoare, retailul și administrația publică, cu o linie directă către consumator. Orice profit generat de sistem este reinvestit exclusiv în dezvoltarea și îmbunătățirea infrastructurii SGR.

Context european: de la coadă la progres

România a făcut o tranziție remarcabilă în doar doi ani. Înainte de noiembrie 2023, țara se afla pe ultimele poziții europene la reciclarea ambalajelor de băuturi. Direcțiile europene au impus țintele clara: până în 2025, o rată de colectare de 77%, și până în 2029, de 90%. Cu rata curentă de 82%, Romania nu doar că a depășit deja ținta 2025, dar e pe cale să atingă ținta 2029 mai devreme decât estimările inițiale.

Ce se întâmplă cu ambalajele după reciclare

O observație importantă: o parte semnificativă din ambalajele colectate este exportată pentru reciclare, ceea ce înseamnă că o porțiune din valoarea economică secundară nu rămâne în țară. Cu toate acestea, separarea fluxului SGR de gunoiul menajer clasic a redus considerabil costurile de gestionare locală a deșeurilor, eliberând resurse comunale pentru alte servicii.

Ce urmează: consolidare și capacitate internă

Pe termen mediu, obiectivul declarat al industriei și autorităților este dezvoltarea unei capacități interne de reciclare mai mari, care să transforme acasă mai mult din aceste materii prime secundare, menținând valoarea în economia locală. Pentru consumatori, mesajul rămâne simplu: fiecare ambalaj returnat contează.