Investiții de 100 milioane de euro în irigațiile din județul Galați: cum schimbă infrastructura agricultura sud-estului

Județul Galați, unul dintre cele mai afectate de secetă din ultimii ani, va primi investiții de peste 100 de milioane de euro pentru modernizarea infrastructurii de irigații. Anunțul a fost făcut în 30 aprilie 2026 de autoritățile locale și de Agenția Națională pentru Îmbunătățiri Funciare (ANIF), iar lucrările vizează atât canalele principale, cât și stațiile de pompare și rețeaua secundară care deservește fermierii.

Sud-estul României, cea mai expusă zonă la secetă

Pentru județul Galați și regiunea Moldovei de Sud, irigațiile nu mai sunt o opțiune — sunt o necesitate de supraviețuire. Datele Administrației Naționale de Meteorologie arată că în ultimii 15 ani frecvența și intensitatea episoadelor de secetă pedologică au crescut semnificativ. În 2024 și 2025, județele Galați, Brăila, Tulcea, Constanța și Vaslui au înregistrat pierderi agricole de sute de milioane de lei, iar în unele localități culturile de porumb au fost compromise în proporție de peste 70%.

Conform evaluării agrometeorologice ANM din 30 aprilie 2026, în mare parte a Moldovei rezerva de apă în sol pentru cultura grâului de toamnă (profil 0-100 cm) este satisfăcătoare în acest moment, dar regiunile Bărăganului și sudului Olteniei sunt deja în secetă pedologică moderată sau puternică. Fără irigații funcționale, agricultura din aceste zone devine extrem de fragilă.

Ce se modernizează: canale, stații, rețea secundară

Investițiile din județul Galați includ:

• reabilitarea canalelor principale și a celor de aducțiune, multe dintre ele construite în anii 1970-1980 și nemodernizate de atunci;
• modernizarea stațiilor de pompare cu echipamente eficiente energetic, care reduc costurile operaționale;
• extinderea rețelei secundare care ajunge efectiv la fermieri;
• digitalizarea sistemului de monitorizare și alocare a apei (telemetrie, contoare inteligente);
• refacerea pragurilor și a structurilor de regularizare pe afluenții Dunării.

Surse de finanțare combinate: PNRR, fonduri UE și buget național

Pachetul financiar de peste 100 de milioane de euro provine din mai multe surse: o componentă majoră din PNRR (rezervată infrastructurii agricole reziliente la schimbările climatice), fonduri europene din Programul Operațional pentru Dezvoltare Durabilă (PDD) și Programul Național de Dezvoltare Rurală (PNDR), plus cofinanțare națională.

Combinația de surse e deliberată — în trecut, multe proiecte de irigații au eșuat pentru că depindeau exclusiv de o singură linie de finanțare, iar întârzierile administrative duceau la pierderea fondurilor.

Pentru fermieri: irigații ieftine sau gratuite

Una dintre măsurile de însoțire ale acestor investiții este subvenționarea costului apei pentru irigații, în special pentru fermierii mici și mijlocii. În anumite zone, statul român asigură gratuit pomparea apei pe canalele principale, fermierii suportând doar costurile rețelei terțiare (de la canalul secundar la parcelă). Această schemă urmează modele similare aplicate în Spania, Italia și Grecia, unde irigațiile sunt considerate infrastructură publică de bază.

Mizele depășesc agricultura

Modernizarea irigațiilor în sud-estul României nu este doar o problemă agricolă. Are implicații pentru securitatea alimentară națională, pentru depopulare și pentru cheltuielile publice de mai târziu (despăgubirile pentru calamități depășesc deja, în unele luni, costurile preventive ale infrastructurii). În contextul în care schimbările climatice fac din secetă norma, nu excepția, fiecare hectar irigat suplimentar devine o asigurare colectivă pentru următoarele decenii.