Râul Mureș, blocat de 185 de baraje și vaduri: studiu Hunedoara despre impactul asupra populațiilor de pești
Un studiu de mediu finalizat în județul Hunedoara și prezentat la final de aprilie 2026 dezvăluie o realitate alarmantă: 185 de baraje sau vaduri de diferite dimensiuni fragmentează cursul râului Mureș, cu impact direct asupra populațiilor de pești. Fenomenul, larg răspândit în toate bazinele hidrografice ale României, este una dintre cauzele principale ale declinului speciilor migratoare de pești și ale pierderii biodiversității acvatice.
Ce înseamnă fragmentarea habitatului acvatic
Pentru un râu, fiecare baraj sau vad este o barieră care întrerupe migrațiile sezoniere ale peștilor. Speciile care urcă din aval pentru reproducere (cum sunt mreana, cleanul, scobariul) ajung blocate. Speciile care urcă din amonte pentru hrană își pierd accesul la zone vitale. Cele 185 de structuri identificate pe Mureș creează, practic, un râu împărțit în zeci de microbazine izolate. Studiul, realizat în cadrul evaluărilor cerute de Directiva-cadru a UE privind apa (2000/60/CE), arată că majoritatea barierelor sunt vechi praguri de retenție, deviații hidrotehnice nefuncționale, vaduri rutiere construite fără pasaje pentru pești, microhidrocentrale fără scări de pești adecvate. O parte dintre ele nu mai au utilitate operațională, dar nimeni nu le-a demolat.
Speciile cele mai afectate
Pe râul Mureș și pe afluenții săi din județul Hunedoara, populațiile cele mai afectate sunt:
- Mreana (Barbus barbus) — pește cu valoare economică și ecologică, în declin accentuat;
- Scobariul (Chondrostoma nasus) — specie indicatoare a calității apei, foarte sensibilă la fragmentare;
- Lostrița (Hucho hucho) — specie endemică, prezentă în Mureșul superior;
- Zglăvoaca (Cottus gobio) — specie de interes comunitar protejată prin Natura 2000;
- diferite specii de amfibieni și nevertebrate acvatice.
Restaurarea conectivității, cerută de UE
Strategia UE pentru biodiversitate 2030 stabilește un obiectiv ambițios: restaurarea a 25.000 km de râuri liberi în statele membre până la sfârșitul deceniului. Pentru România, asta înseamnă demolarea sau adaptarea a sute, posibil mii de baraje și vaduri obsolete. Investițiile sunt costisitoare — între 50.000 și peste 1 milion de euro pentru o singură structură demolată — dar finanțările europene sunt disponibile atât prin Fondul de Coeziune, cât și prin Programul LIFE.
Hunedoara, primul județ cu cartografiere completă
Studiul din Hunedoara este unul dintre primele inventarii sistematice ale obstacolelor fluviale dintr-un județ românesc. Datele colectate pot fi folosite pentru a prioritiza intervențiile pe baza criteriilor ecologice (impact asupra biodiversității), economice (utilitatea structurii) și sociale (siguranța în fața inundațiilor — unele structuri au, paradoxal, efect agravant). Modelul Hunedoara ar putea fi extins la alte județe. Pe râurile mari ale României (Olt, Jiu, Siret, Prut, Argeș), numărul total de obstacole probabil depășește 5.000-6.000.
O legătură cu ghidul soluțiilor verzi
Demolarea barajelor obsolete și restaurarea conectivității râurilor se aliniază perfect cu noul ghid pentru gestionarea inundațiilor prin soluții bazate pe natură, pus în consultare publică de Ministerul Mediului în aprilie 2026. Reconectarea râurilor la luncile inundabile și demolarea structurilor inutile reduc, simultan, riscul de inundații și restaurează ecosistemele acvatice.