DNA-ul pădurilor: proiectul care ar putea revoluționa protecția forestieră în România

Ministrul Mediului, Diana Buzoianu, a declarat recent că proiectul legislativ privind „DNA-ul Pădurilor” se află încă în comisiile parlamentare, la doi ani de la inițiere. Acest proiect ambițios vizează crearea unui sistem de identificare genetică a lemnului, care ar permite trasabilitatea completă a fiecărui arbore tăiat, de la pădure până la prelucrare.

Principiul este similar cu cel utilizat în criminalistică: fiecărui lot de lemn i se poate asocia o „amprentă genetică” unică, ce permite verificarea originii sale. Astfel, autoritățile ar putea determina cu exactitate dacă un transport de lemn provine dintr-o exploatare legală sau dintr-o zonă protejată unde tăierile sunt interzise.

România se confruntă de decenii cu problema defrișărilor ilegale, care afectează în special pădurile virgine și quasi-virgine din Carpați — unele dintre ultimele de acest tip din Europa. Deși sistemul SUMAL (Sistemul de Urmărire a Materialelor Lemnoase) funcționează deja, criticii susțin că acesta poate fi eludat, iar documentele de transport falsificate.

DNA-ul Pădurilor ar adăuga un nivel suplimentar de verificare, practic imposibil de contrafăcut. Fiecare arbore ar avea o semnătură biologică unică, iar probele pot fi prelevate în orice punct al lanțului de aprovizionare.

Organizații precum Agent Green au obținut recent decizii favorabile în instanță pentru accesul la informații privind starea pădurilor din România, ceea ce demonstrează că presiunea societății civile rămâne un factor important în protecția forestieră.

Implementarea unui astfel de sistem ar poziționa România ca lider european în combaterea tăierilor ilegale și ar oferi un model replicabil pentru alte țări cu resurse forestiere semnificative.