CCR declară constituțională legea care permite proiecte hidroenergetice în 27 de parcuri naționale — organizațiile de mediu anunță sesizarea Comisiei Europene

Curtea Constituțională a României a respins, pe 24 iunie, sesizarea președintelui Nicușor Dan împotriva legii care permite finalizarea unor proiecte hidroenergetice în 27 de parcuri naționale și naturale. Decizia, luată cu majoritate și nu în unanimitate, deschide calea implementării unor lucrări care vor afecta ecosisteme protejate, în timp ce organizațiile de mediu anunță că vor contesta hotărârea în fața instituțiilor europene.

Decizia CCR și contextul politic

Inițiativa legislativă aparține senatorului Daniel Zamfir și vizează autorizarea finalizării unor proiecte hidroenergetice pe care le suspendase anterior legislația de protecție a mediului. Respingerea sesizării constituționale deschide drumul unui act normativ care a primit avize puternic negative din mai multe direcții:

• Comisia economică a Parlamentului
• Comisia pentru mediu
• Comisia pentru ape, păduri și pescuit
• Comisia pentru energie
• Consiliul Economic și Social
• Guvernul României

Faptul că doar o majoritate și nu unanimitatea judecătorilor constituționali a sprijinit decizia sugerează divergențe semnificative în Curte. Conform informațiilor disponibile, vor urma și opinii separate ale judecătorilor care nu au fost de acord cu majoritatea.

Reacția organizațiilor de mediu

Pozițiile críticilor sunt tranșante. Viviana Stoica din Bankwatch România, specialist în probleme de hidroenergie, a declarat: „Uciderea naturii a fost declarată constituțională. Seceta și defrișările care vor urma au avut aprobate în numele siguranței naționale.”

Roxana Pencea Brădățan de la Declic a anunțat că organizația va sesiza Comisia Europeană pentru ceea ce consideră o modificare ilegală a limitelor siturilor Natura 2000, o categorie de zone protejate sub legislația UE. Mișcarea promite să lanseze o procedură formală care ar putea duce la implicații semnificative pentru România.

Riscurile la nivel european

Sesizarea Comisiei Europene nu este o amenință abstractă. Studiile de caz europene arată că modificări ale zonelor protejate Natura 2000 declanșează frecvent proceduri de infringement, care se încheie cu condamnări la Curtea de Justiție a Uniunii Europene (CJUE).

Avertismentul a venit deja în 2021 de la Virginijus Sinkevičius, atunci comisar european pentru mediu. România a fost avertizată explicit că legile care relaxează protecția în zone Natura 2000 vor fi contestate pe cale legală. Procedurile UE sunt greu de oprit după deschidere și pot rezulta în sancțiuni financiare semnificative.

Alternativele abandonate

Organizațiile de mediu susțin că există soluții care ar putea crește producția de energie din hidroenergie fără a afecta ecosistemele protejate:

• Retehnologizarea hidrocentralelor existente — ar putea crește producția cu până la 7% utilizând turbine mai eficiente și sisteme de modernizare
• Extinderea capacităților solar și eolian — investiții în energii regenerabile alternative
• Investiții în stocarea energiei — o soluție pentru a compensa variabilitatea producției

Hidroelectrica a demonstrat deja că această strategie de stocare este viabilă. În 2025, compania a investit deja 256 MWh capacitate de stocare la Porțile de Fier II, utilizând fonduri din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Soluția tehnică este disponibilă și finanțată — nu din cauze de imposibilitate, ci din alegeri de prioritate.

Perspective și următorii pași

Decizia CCR marchează un moment critic pentru politica de mediu în România. Pe de o parte, executivul și legislativul au ales o cale care prioritizează rapid producția de energie din hidroenergie. Pe de altă parte, respingerea unanimității în Curte și reacțiile internaționale sugerează că această cale nu este lipsită de contrastă și de riscuri.

Următorii pași vor fi determinanți: sesizarea Comisiei Europene va activa mecanismele de supraveghere comunitară, în timp ce implementarea efectivă a proiectelor în teren va determina amploarea impactului ambiental real.

România se află în fața unei provocări duble: balanța între securitatea energetică și protecția patrimoniului natural — o ecuație pe care instituțiile europene au semnalat că trebuie rezolvată conform cadrului legal comunitar existent.