Valea Saulei devine a treia arie protejată a Capitalei

Consilierii generali ai Capitalei urmează să voteze marți, 27 octombrie, proiectul de declarare a Văii Saulei ca arie naturală protejată de interes local, potrivit Buletin de București. Zona, cu o suprafață de 5,2 hectare, este situată în nord-estul Bucureștiului și reprezintă una dintre ultimele zone umede din nordul orașului. Demersul vine după cinci ani de cercetări și explorări în teren, realizate de Asociația Parcul Natural București (APNB), care a elaborat studiul de fundamentare științifică.

Valea Saulei adăpostește aproape 300 de specii de plante și animale, dintre care numeroase sunt protejate la nivel național și european. Printre acestea se numără vidra, țestoasa de apă, pescărașul albastru, egreta și șoimul călător. Habitatele de pădure de luncă și malurile cu flori sălbatice au apărut prin succesiune naturală pe parcursul a 50 de ani. Multe dintre speciile protejate la nivel european nu pot supraviețui în parcurile clasice, ceea ce face zona esențială pentru conservarea biodiversității urbane.

Presiune imobiliară și depozitări ilegale

Zona se confruntă cu presiune imobiliară și depozitare ilegală de deșeuri. Studiul supus votului consilierilor generali atrage atenția că „singura cale de acces din Str. Gherghiței este folosită pentru depozitare ilegală de deșeuri din demolări. Abuzurile continuă și se agravează, iar în absența unui statut de protecție nu există temei legal pentru intervenție.” La sud, pe Str. Gherghiței nr. 9, se dezvoltă ansamblul rezidențial One Lake District, iar la vest, fostele Pepiniere Tei-Toboc, parțial privatizate, sunt vizate pentru noi construcții rezidențiale. „Presiunea urbană este, prin urmare, imediată și tangibilă”, se arată în studiu.

Alte amenințări includ speciile invazive, riscul ridicat de incendiu, deversările ilegale și schimbările climatice. Instituirea regimului de arie protejată ar oferi un cadru legal pentru administrare și sancționarea abuzurilor, fiind o măsură esențială pentru conservarea habitatelor. În prezent, zona este inaccesibilă publicului larg.

Măsuri de conservare și extindere viitoare

APNB propune o infrastructură minimă de vizitare, cu un traseu tematic și observatoare ornitologice. Pentru primii doi ani sunt prioritare măsuri minime de conservare și valorificare, precum amenajarea căilor de acces sigure, montarea panourilor de informare, asigurarea bugetului și a unei echipe de administrare. Pentru conservarea biodiversității se prevăd insule de însorire și monitorizare pentru țestoase, cuiburi artificiale și hrănitori pentru păsări. De asemenea, sunt planificate măsuri pentru prevenirea și stingerea incendiilor și controlul speciilor invazive.

În viitor, aria protejată ar putea fi extinsă prin preluarea unei parcele administrate de stat, prin Ministerul Afacerilor Interne, cu scopul de a amenaja o pădure urbană ca filtru antipoluare spre Autostrada A3. APNB a mai obținut declararea Pajiștii Petricani ca arie naturală protejată de interes local la finalul lunii iulie a anului trecut. Pajiștea Petricani include habitate precum suprafețe lacustre, vegetație de stuf, pajiști de mal și zone împădurite. Asociația luptă și pentru protejarea prin lege a altor trei zone: Pădurea Băneasa, Stufărișurile Dobroești și Lunca Dâmboviței la intrarea în Lacul Morii.

Sursa: Buletin de București