România își pierde biodiversitatea într-un ritm îngrijorător, arată datele WWF

România deține un patrimoniu natural remarcabil, cu păduri naturale, râuri nealterate, pajiști bogate în specii și unele dintre cele mai importante populații de animale sălbatice din Europa. Cu toate acestea, țara nu dispune de un sistem continuu și transparent de monitorizare a biodiversității, atrage atenția Orieta Hulea, director general WWF-România, potrivit Spotmedia. Datele disponibile arată că 83% dintre habitatele de apă dulce evaluate se află într-o stare nefavorabilă de conservare.

Doar 39% dintre speciile de interes comunitar, altele decât păsările, sunt într-o stare favorabilă. Pentru păsări, aproximativ 46% dintre speciile evaluate au o stare favorabilă, iar pentru 25% starea este necunoscută. Cele mai afectate grupuri sunt amfibienii, reptilele și peștii. Pierderea biodiversității înseamnă dispariția unor animale sau plante, soluri mai sărace, mai puțină apă și o agricultură mai vulnerabilă la secetă și inundații, ceea ce duce la alimente mai scumpe.

Presiuni asupra ecosistemelor

Râurile sunt afectate nu doar de ce se întâmplă în albie, ci de întregul bazin hidrografic: agricultură, poluare, exploatare forestieră, captări de apă, baraje, îndiguiri și dezvoltarea infrastructurii. Toate acestea sunt efecte cumulate care afectează râurile, explică Orieta Hulea. Pajiștile din România, unele dintre cele mai diverse din Europa, suferă din cauza intensificării agriculturii și a abandonării practicilor tradiționale.

În cazul pădurilor, problema nu este doar suprafața împădurită, ci calitatea: arbori bătrâni, diversitatea speciilor și legăturile dintre habitate contează la fel de mult. La munte, încălzirea climei împinge speciile adaptate temperaturilor scăzute spre altitudini tot mai mari. În sudul și sud-estul țării, seceta și aridizarea degradează solurile, reduc disponibilitatea apei și afectează atât habitatele naturale, cât și agricultura.

Exemple de succes

Există și dovezi că lucrurile se pot schimba. În Delta Dunării, la Mahmudia, 924 de hectare de zonă umedă au fost restaurate, iar păsările, peștii și turiștii au revenit. La Băile Tușnad, măsurile de prevenție au redus considerabil conflictele cu urșii. La Brașov, schimbarea modului de cumpărare a alimentelor pentru școli a încurajat practici mai sustenabile.

Impactul asupra oamenilor

Biodiversitatea este, de fapt, infrastructura vie care susține economia și bunăstarea noastră, spune Orieta Hulea. Dacă ecosistemele naturale se degradează, se pierd polenizatorii și solul se degradează, ceea ce afectează productivitatea agricolă. Prețurile alimentelor și disponibilitatea lor devin mai puțin predictibile. În orașe, arborii mari, spațiile verzi și solurile care permit infiltrarea apei reduc temperaturile ridicate și efectele poluării. Când natura nu mai atenuează efectele fenomenelor extreme, cresc cheltuielile publice și private.

Sursa: Spotmedia