România dublează cota de vânătoare a urșilor bruni: 859 de exemplare pe an în 2026 și 2027

Senatul României a aprobat recent o inițiativă legislativă care prevede dublarea cotei de recoltare a urșilor bruni. Conform noii reglementări, în perioada 2026–2027, vor putea fi împușcați anual 859 de urși în scop preventiv, în peste 500 de fonduri de vânătoare din întreaga țară. La aceasta se adaugă încă 110 exemplare care pot fi eliminate în situații de urgență, în zonele locuite.

Decizia vine pe fondul rezultatelor unui amplu studiu genetic, finalizat la sfârșitul anului 2025, care a analizat peste 24.000 de probe ADN. Conform acestuia, populația de urs brun din România se situează între 10.657 și 12.787 de indivizi, cu o medie de aproximativ 11.500 de exemplare. Această cifră depășește semnificativ nivelul considerat optim de specialiști, estimat la circa 4.000 de exemplare, raportat la cele aproximativ 69.000 de kilometri pătrați de habitat adecvat.

Susținătorii măsurii argumentează că suprapopularea urșilor reprezintă un risc crescut pentru siguranța comunităților rurale și pentru activitățile agricole. Numărul incidentelor în care urșii au fost observați în apropierea localităților sau chiar în interiorul acestora a crescut constant în ultimii ani.

Pe de altă parte, organizațiile de protecție a animalelor contestă atât cifrele referitoare la populație, cât și soluția propusă. Asociația „Milioane de Prieteni” a acuzat că în spatele inițiativei s-ar afla interese financiare legate de taxele de trofee și a solicitat implementarea unor măsuri alternative, precum relocarea urșilor, gestionarea mai eficientă a deșeurilor alimentare din zonele de munte și instalarea de garduri electrice.

Proiectul de lege urmează să fie dezbătut și votat în Camera Deputaților, care este forul decizional. Începând cu anul 2028, cotele de vânătoare preventivă vor fi stabilite anual, până la 15 mai, pe baza evaluărilor actualizate.

România adăpostește una dintre cele mai mari populații de urși bruni din Europa, ceea ce implică o responsabilitate deosebită în gestionarea echilibrată a speciei — protejând în egală măsură viața oamenilor și conservarea biodiversității.