Mediu

Pădurile României: cât din fondul forestier s-a pierdut și ce se întâmplă cu cel rămas

România deține una dintre cele mai extinse suprafețe de păduri virgine și cvasivirgine din Europa, o moștenire naturală de valoare inestimabilă. Paradoxul este că aceeași țară figurează constant în statisticile europene și internaționale privind defrișările ilegale și gestionarea defectuoasă a fondului forestier.

Amploarea problemei: date și tendințe

Studiile realizate cu ajutorul datelor satelitare, inclusiv cel publicat de cercetători de la Universitatea Maryland și preluat de platforma Global Forest Watch, au evidențiat pierderi semnificative de acoperire forestieră în România în ultimele două decenii. Deși cifrele exacte sunt disputate între autoritățile române și organizațiile de mediu, existența unui fenomen de tăieri ilegale la scară largă este astăzi greu de contestat. Pădurile virgine din Carpați — ecosisteme cu arbori seculari, biodiversitate excepțională și capacitate ridicată de stocare a carbonului — au fost și ele afectate, în ciuda protecției legale de care ar trebui să beneficieze. Catalogul pădurilor virgine și cvasivirgine, instrument legal menit să protejeze aceste ecosisteme, a fost actualizat cu întârzieri și a acoperit inițial o suprafață considerată insuficientă de specialiști.

Sistemul de trasabilitate SUMAL și limitele sale

România a implementat sistemul SUMAL (Sistemul Informatic Integrat de Urmărire a Materialelor Lemnoase) pentru a combate tăierile ilegale prin trasabilitatea digitală a lemnului, de la cioată la fabrică. Sistemul a reprezentat un progres real față de situația anterioară, dar auditorii și organizațiile de mediu au semnalat vulnerabilități — inclusiv posibilitatea „spălării” lemnului ilegal prin introducerea lui în circuit cu acte falsificate sau prin exploatarea lipselor de reglementare.

Ce se poate face și ce se face deja

Organizații precum Agent Green, WWF România și Greenpeace au documentat și semnalat public cazuri de tăieri ilegale, au finanțat acțiuni în justiție și au exercitat presiune pentru întărirea legislației. Reglementările europene privind due diligence pentru lemn și produse din lemn creează obligații suplimentare pentru companiile care comercializează astfel de produse pe piața UE. Soluțiile pe termen lung includ consolidarea capacității de control a Gărzii Forestiere, implementarea eficientă a trasabilității digitale, extinderea suprafețelor strict protejate și recunoașterea valorii ecosistemice a pădurilor dincolo de valoarea comercială a lemnului.