Orașele românești trebuie să pregătească proiecte bancabile, nu doar să aștepte granturi

Orașele din România trebuie să își schimbe abordarea în privința investițiilor în energie, pe măsură ce finanțările nerambursabile se diminuează, a declarat Florin Andronescu, directorul Agenției Locale a Energiei Alba (ALEA), la conferința „Liderii tranziției energetice regiunea Nord-Vest”, organizată de Energynomics, potrivit Energynomics. Andronescu a atras atenția că municipalitățile ar trebui să renunțe la a scrie proiecte doar ca răspuns la apelurile lansate și să se concentreze pe pregătirea unor inițiative bancabile, care să poată atrage capital privat. „Un instrument european gândit punctual pentru o verigă lipsă: ce facem în tranziția de la planurile de energie la implementarea unor proiecte foarte necesare? Nu avem bani, granturile se reduc din ce în ce, nu o să mai putem spera [la alocări similare], și atunci trebuie să facem proiecte bancabile”, a spus el. Directorul ALEA a menționat că România a câștigat doar cinci din șapte apeluri în cadrul EUCF, un instrument european destinat pregătirii conceptelor de investiții pentru orașe, în timp ce Polonia a obținut peste 50. El a explicat că autoritățile locale românești au privit acest mecanism mai degrabă ca pe o sursă de bani, nu ca pe un sprijin pentru dezvoltarea unor proiecte mari și implementabile.

Nevoia de consultanță și planificare integrată

Andronescu a subliniat că orașele au nevoie de firme de consultanță care să le ajute în redactarea conceptelor, deoarece asistența specializată este decisivă. El a recomandat, de asemenea, ca localitățile mici să se asocieze pentru a construi proiecte comune în domenii precum iluminatul public, transportul local sau clădirile publice. În ceea ce privește Cluj-Napoca, directorul ALEA a arătat că noul Plan Urbanistic General, care va fi finalizat în doi-trei ani, ar trebui să includă energia, mobilitatea durabilă și reziliența climatică în regulamentul de urbanism. El a mai menționat că proiectele de mobilitate necesită consultarea cetățenilor, altfel pot fi blocate din lipsă de acceptanță.

Incertitudini legate de finanțare

Andronescu s-a declarat îngrijorat de reducerea Fondului de Coeziune și de impactul acesteia asupra obiectivelor pe termen lung ale orașelor mari. „Mă întreb sincer, neliniștit, ce se va întâmpla când Fondul de Coeziune se va reduce. Știm bine ce înseamnă programele naționale. Cum fac orașele mari să meargă înainte, când și-au fixat obiective pentru 2030, 2040, 2050?”, a afirmat el.

În cadrul ALEA funcționează un grup local de reziliență climatică, format din reprezentanți ai primăriei și extins ulterior cu actori locali din domeniul energiei, inclusiv operatorul de distribuție și băncile. Andronescu a criticat practica unor orașe de a scrie proiecte doar cu ochii pe apelurile care urmează să fie lansate, în loc să prioritizeze nevoile reale și să asigure monitorizarea implementării. El a adăugat că persoanele afectate de sărăcia energetică ar putea fi sprijinite în renovarea locuințelor, dar că acest proces ar trebui să implice și o contribuție din partea beneficiarilor. „Asociați-vă, mergeți către consultanță, faceți-vă planuri, după aia selectați proiectele cele mai ardente, care să fie bine construite, bancabile, încât să puteți să le implementați”, a concluzionat Andronescu.

Sursa: Energynomics