Micii fermieri din Piața Obor, striviți de scumpiri și vreme extremă

Producătorii agricoli care își vând marfa în Piața Obor din București se confruntă cu un an extrem de dificil, potrivit HotNews. Seceta, grindina și creșterea prețurilor au redus drastic vânzările, iar unii dintre ei spun că nu mai fac față cheltuielilor. Trei fermieri din sudul țării, toți trecuți de 50 de ani, fac naveta zilnic în cea mai mare piață din Capitală, dar efortul lor este tot mai puțin răsplătit.

Georgeta Tudose, din Târgoviște, se trezește la 4 dimineața în fiecare zi, inclusiv în weekend, și parcurge aproximativ 70 de kilometri până la taraba ei cu verdeață. Deși seceta nu i-a afectat culturile la fel de grav ca pe altele – o parte le-a mutat în seră –, grindina a distrus plantele de afară. „Ce-a fost afară, atunci când au fost grindinile alea, le-au terminat, dar le-am pus din nou și s-au făcut”, spune ea. Problema cea mare este lipsa cumpărătorilor: „E un an groaznic. Nu mai sunt cumpărători”.

Muncă de la 4 dimineața până la miezul nopții

Dacă nu vinde marfa, Georgeta scade prețul la tarabă, iar ce rămâne ajunge la gunoi. „Dacă nu le-am vândut, a doua zi le-am aruncat. Nu poți să îi dai omului o verdeață stricată”, explică ea. Are de plătit standul și combustibilul, iar în unele zile aduce bani de acasă pentru cheltuieli. Soțul ei, care are o pensie mai mare după ce a lucrat în armată, o ceartă că nu mai merită să vină la piață, dar ea se gândește la copii și la nepoțică. După aproximativ 10 ore de muncă la tarabă, Georgeta se întoarce acasă în alte 3 ore, iar seara leagă verdeața până aproape de miezul nopții. Crede că nici anul viitor nu o va mai prinde în piață.

Niculae Tăchiță, din comuna Cândești, județul Dâmbovița, se ocupă cu agricultura de când era mic. Pomii lui sunt o moștenire de familie, dar nu vrea să îi lase copiilor. „Pe copii i-am educat să nu depindă de pomii ăștia, că asta este un blestem, agricultura. Muncești și te uiți totdeauna pe cer pentru că depinzi de Dumnezeu. Că vine secetă, că vine ploaie prea multă, totul afectează.” Spre deosebire de legumicultură, unde poți schimba soiurile, pomii sunt mai greu de protejat de fenomenele meteo. Un pom plantat acum dă rod abia peste șase-șapte ani, timp în care poate fi distrus de secetă. Niculae se confruntă și cu animalele sălbatice: căprioarele îi rod scoarța copacilor, iar merii sunt gustările lor preferate. „Îmi distruge sute de pomi anual. Și anul ăsta și ursul”, spune el. Deși îi place munca în aer liber și se bucură de liniștea livezii, vânzările au scăzut dramatic. I s-au „prăpădit tone de piersici și cireșe”, iar lumea nu mai are bani. Cei care au preferă supermarketul pentru un măr, iar acasă nu se mai gătește, nu se mai pregătește un gem. Niculae se descurcă din economiile făcute în anii buni, dar avertizează că tinerii nu mai sunt interesați de agricultură, pentru că este muncă multă și bani puțini.

Seceta și ploile torențiale afectează culturile

Geanina Enache a preluat afacerea de familie de la părinții ei, care au aproape 70 de ani și încă se ocupă de semințe, răsaduri și irigat. Ea pleacă de acasă la 4 dimineața și spune că în solarii este foarte cald, iar părinții ei nu mai pot rezista la temperaturi atât de ridicate. „Este foarte cald și nu poți să-i ții la vârsta lor în solarii. Afară dacă sunt 30-35 de grade, în solar e dublu”, explică Geanina. Fără folie de protecție nu se mai poate face nimic, altfel muncești degeaba și pierzi investiția. În ultimii ani, seceta și ploile torențiale i-au afectat culturile, iar anul trecut a pierdut aproape jumătate din ce a cultivat, inclusiv fructe. „Nu ne-am ales cu o prună în pom. Struguri la fel, a trebuit să cumpărăm”, spune ea. Anul acesta a pus o folie deasupra pomilor pentru a-i proteja, dar vânzările nu merg. În lunile de vară lucrurile merg oricum mai slab, dar ca anul acesta nu a mai fost: s-a simțit lipsa clienților și faptul că nu mai au bani, pentru că toate s-au scumpit.

România are cea mai mare forță de muncă agricolă din Uniunea Europeană, iar aproape 45% dintre fermieri au peste 65 de ani. Anul 2026 se anunță foarte bun pentru majoritatea culturilor, dar în județele din vestul țării seceta a lovit puternic producția. Consumatorii au renunțat la ciocolată, alcool și snacksuri, cumpărând mai multe legume, carne de pui și conserve, dar în cantități mai mici. Românii au început anul cu cele mai scumpe prețuri din Uniunea Europeană, iar trendul continuă.

Sursa: HotNews