Economia circulară în România: unde suntem față de țintele UE și ce trebuie să schimbăm

Uniunea Europeană și-a asumat obiective ambițioase privind economia circulară — un model economic în care materialele sunt păstrate în uz cât mai mult posibil, reducând extracția de resurse primare și generarea de deșeuri. România, cu una dintre cele mai scăzute rate de reciclare din UE, are de parcurs un drum lung pentru a atinge aceste ținte.

Datele actuale: o rată de reciclare mult sub media europeană

Rata de reciclare a deșeurilor municipale în România se situează în jurul valorii de 13-15%, față de o medie europeană de aproximativ 48% și față de țări precum Germania sau Austria care depășesc 60%. Această diferință uriașă reflectă decalaje structurale: infrastructură de colectare selectivă insuficientă, educație ecivică limitată, absența unor instrumente economice adecvate și o aplicare deficitară a legislației existente. Directivele europene obligă România la atingerea unor rate de reciclare de 55% pentru deșeurile municipale până în 2025 și 60% până în 2030. Neîndeplinirea acestor obiective poate atrage proceduri de infringement și suspendarea accesului la fonduri europene.

Sistemul Garanție-Returnare (SGR): un instrument cu potențial

Introducerea SGR pentru ambalajele din plastic, aluminiu și sticlă reprezintă cel mai important pas structural din ultimii ani în direcția economiei circulare. Sistemul, operaționalizat în 2023-2024, stimulează returnarea ambalajelor prin garanția financiară aplicată la cumpărare și returnată la predarea ambalajului gol la punctele de colectare. Primele date privind funcționarea SGR sunt mixte: ratele de returnare au crescut progresiv, dar infrastructura de colectare rămâne uneori insuficientă, iar comportamentul consumatorilor necesită timp pentru a se schimba definitiv. Experiența țărilor nordice și a Germaniei, unde SGR funcționează de decenii cu rate de returnare de peste 90%, arată că sistemul poate funcționa excelent dacă este implementat coerent și susținut de campanii de comunicare eficiente.

Ce mai trebuie făcut

Extinderea colectării selective la nivel național, inclusiv în mediul rural, investiții în infrastructura de sortare și procesare a deșeurilor reciclabile, interzicerea progresivă a plasticului de unică folosință și introducerea unor scheme de responsabilitate extinsă a producătorilor sunt măsuri necesare pe agenda de politici publice. Tranziția spre economia circulară nu este doar o obligație europeană — este o oportunitate economică, prin reducerea dependenței de importuri de materii prime și crearea de locuri de muncă în sectorul verde.