Amenajarea a trei lacuri de pe Colentina, estimată la aproape un miliard de lei
Amenajarea a trei lacuri din salba Colentinei, în Sectorul 1 al Capitalei, este estimată la aproape un miliard de lei, sumă pe care administrația locală nu o are la dispoziție, potrivit Buletin de București. Anunțul a fost făcut de primarul Sectorului 1, George Tuță, în cadrul unei dezbateri despre viitorul râului Colentina, organizată de Asociația Parcul Natural București (APNB). La eveniment a participat doar primarul Sectorului 1, deși organizatorii anunțaseră că primarul Sectorului 2, Rareș Hopincă, este pe drum, însă acesta nu a mai ajuns.
Dezbaterea a avut loc la Galeria BAF din București, în cadrul expoziției „Vederi din natură”. Printre participanți s-au numărat arhitecții Laura Cristea, Emil Ivănescu, Esenghiul Abdul, Sergiu Petrea, președintele Ordinului Arhitecților din România, și Dan Bărbulescu, directorul APNB. Proiectul de amenajare a salbei de lacuri se află în etapa studiului de fezabilitate și a documentației de avizare a lucrărilor de intervenție, a precizat Dan Bărbulescu.
Investiții etapizate, fără buget integral
George Tuță a explicat că studiul de fezabilitate pentru amenajarea lacurilor a trecut printr-un proces de avizare de aproximativ doi ani. Valoarea estimată pentru investițiile în cele trei lacuri se apropie de un miliard de lei, sumă pe care administrația nu o are la dispoziție. În consecință, Sectorul 1 se concentrează în prima etapă pe Lacul Grivița, unde există un proiect mai amplu și un buget suficient. Proiectul „Promenada verde” pornește de la un studiu de fezabilitate datat 2022, elaborat în mandatul anterior. Responsabilitățile pentru gestionarea zonei sunt împărțite: Apele Române gestionează apa, ALPAB se ocupă de maluri, iar administrațiile sectoarelor răspund de spațiile verzi din apropiere.
Viziunea arhitecților: prioritate pentru calitatea apei
Laura Cristea și Esenghiul Abdul, reprezentantele firmelor care au câștigat concursuri de soluții pentru proiectele privind salba, au subliniat că abordarea lor diferă de a altor concurenți. „Spre deosebire de alți concurenți, focusul nostru a fost corpul de apă în sine, nu promenada. Degeaba facem o promenadă dacă apa și mediul au o calitate proastă. Ne plimbăm pe lângă o baltă care miroase într-un fel și vara e plină de alge”, au declarat acestea.
George Tuță a criticat modul în care au fost tratate râurile în trecut, considerând că au fost văzute ca o piedică în calea mașinilor. „Râurile au fost văzute prea mult timp ca o piedică în calea mașinilor. Au dat bătăi de cap specialiștilor, care au gândit tot felul de pasaje pentru mașini și pietoni, și este total greșit. Oamenii trebuie să stea pe pământ, iar mașinile în subteran”, a spus primarul.
Provocări de mediu și întreținere
Specialiștii prezenți la dezbatere au atras atenția asupra provocărilor legate de întreținerea amenajărilor. Natura urbană nu se poate dezvolta întotdeauna fără intervenții, iar poluarea și schimbările climatice afectează ecosistemele. Vegetația și infrastructura verde-albastră au nevoie de mentenanță constantă.
Insulele plutitoare cu plante native pot reduce nutrienții din apă, dar nu rezolvă problema bacteriilor, au explicat specialiștii de mediu. O parte din bacterii se regăsesc în pânza freatică, iar sursele de poluare sunt multiple, printre care deversări necontrolate cu autor nu întotdeauna cunoscut. „Suntem în situația în care putem trata efectul, nu cauza”, a declarat un specialist.
Lacul Tei ar putea deveni loc de îmbăiere dacă ar fi eliminată încărcătura bacteriană din apă, a mai spus specialistul. Reducerea nutrienților ar putea îmbunătăți situația, dar rezultatele trebuie verificate. Sedimentele de pe fundul lacurilor conțin metale grele acumulate de-a lungul mai multor decenii.
Sursa: Buletin de București