Buget record pentru Apele Române în 2026: 250 milioane lei pentru baraje, de cinci ori mai mult decât în 2025

Guvernul României a aprobat miercuri, 29 aprilie 2026, Hotărârea de Guvern privind bugetul de venituri și cheltuieli al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR) pentru anul în curs. Documentul consolidează capacitatea de investiții în infrastructura hidrotehnică, accelerează lucrările critice de apărare împotriva inundațiilor și susține securizarea surselor de apă în toate cele 11 administrații bazinale ale țării. Este, conform datelor oficiale, cel mai mare buget de investiții alocat ANAR din ultimul deceniu.

Triplă structură de finanțare: 250 + 900 + 260 milioane lei

Bugetul aprobat are o structură triplă, care reflectă efortul de a acoperi atât proiectele în execuție, cât și pe cele în pregătire. Componenta de credite bugetare se ridică la 250 de milioane de lei și acoperă proiectele cu finalizare programată în 2026. Componenta de credite de angajament — 900 de milioane de lei — reprezintă obligațiile asumate pentru investiții multianuale, care se vor derula până în 2027 și 2028. La acestea se adaugă alocările din surse proprii ale ANAR, în valoare de aproximativ 260 de milioane de lei, sume care vor merge tot către investiții în infrastructura critică împotriva inundațiilor.

Pentru ministrul Mediului, Diana Buzoianu, raportul cu situația din 2025 este edificator: anul trecut, pentru aceleași tipuri de proiecte, ANAR a cheltuit doar 50 de milioane de lei. Bugetul actual înseamnă, deci, o creștere de cinci ori. „Am alocat 250 de milioane de lei pe proiecte de infrastructură împotriva inundațiilor. Ca să ne facem o idee, anul anterior, în 2025, au fost cheltuite 50 de milioane de lei. Deci vorbim de o sumă de 5 ori mai mare pe care avem ambiția să o cheltuim anul acesta”, a precizat ministrul în Parlament.

Mentenanța, prioritate cu 52% din bugetul de bunuri și servicii

Un element nou și pozitiv al bugetului 2026 este faptul că 52,02% din bugetul de bunuri și servicii este alocat exclusiv mentenanței infrastructurii hidrotehnice — un procent peste media ultimului deceniu. Asta înseamnă că, în loc să fie cheltuiți pe consumabile și servicii curente, banii din această linie bugetară vor merge către întreținerea barajelor, polderelor, digurilor și stațiilor de pompare existente. O abordare care, după ani în care infrastructura hidrotehnică s-a degradat sub propria povară, poate face diferența între prevenție și catastrofă.

Cinci proiecte majore preluate din PNRR

Bugetul 2026 continuă cinci proiecte majore preluate din PNRR — Cuceu, Rovinari, Frumoasa, Surduc și Lacul Roșu — selectate pe criteriul progresului tehnic și administrativ avansat. Aceste cinci investiții fuseseră inițial finanțate din PNRR, dar nu mai existau bani europeni alocați și nu fuseseră demarate. Au fost mutate pe AFM și apoi pe bugetul ANAR, fiind menținute în implementare prin decizia ministerului. Toate cele cinci sunt acum în fază de execuție sau pregătire avansată.

Investiții în toate cele 11 administrații bazinale

Investițiile sunt distribuite în toate bazinele hidrografice ale țării, de la Maramureș la litoralul Mării Negre. În bazinul Siretului, cele mai mari investiții se concentrează pe amenajarea râului Trotuș (care protejează o salbă de localități între Ghimeș și Urechești), pe conservarea Lacului Roșu și pe protejarea Mănăstirii Sucevița, parte a patrimoniului UNESCO. În bazinul Prut-Bârlad, investițiile vizează zonele puternic afectate de inundațiile din 2024, în special județele Galați și Vaslui.

În Dobrogea și pe litoral, lucrările vizează protecția Lacului Techirghiol, conservarea falezelor, infrastructura de apărare la Dunăre și reglementarea utilizării plajelor. În bazinul Jiului, investițiile se concentrează atât pe siguranța infrastructurii, cât și pe alimentarea cu apă: aducțiunea Câmpul lui Neag — Valea de Pești asigură apa pentru întreaga Vale a Jiului, iar lucrările de la Amaradia protejează locuințele, infrastructura și sursele de apă ale comunităților locale.

Criterii de performanță pentru directorii din bazinele hidrografice

Pentru a evita repetarea problemelor din anii anteriori, când banii alocați nu erau cheltuiți integral, ministerul Mediului a introdus criterii de performanță pentru directorii din administrațiile bazinale. „Vor avea criterii de a executa acești bani care le-au fost alocați de 100% din ce s-a prevăzut în bugetul național, 85% din ceea ce s-a prevăzut din veniturile proprii”, a explicat ministrul. Practic, dacă directorii nu reușesc să cheltuiască banii alocați, performanța lor profesională este afectată — un mecanism de presiune managerială absent până acum în sistem.

Hartă publică a tuturor proiectelor

În premieră, toate cele 2.232 de proiecte finanțate prin PNRR și AFM (totalizând aproximativ 10 miliarde de lei) sunt vizibile pe o hartă publică. Pe această platformă, fiecare cetățean poate verifica ce proiecte au fost finanțate în propria localitate, care sunt termenele de execuție, valorile contractate și populația estimată a fi deservită — în total, șapte milioane de români. Este una dintre cele mai ambițioase mișcări de transparență instituțională în domeniul investițiilor de mediu din ultimii ani.