Studiu AleGreen.ro: România reciclează de patru ori mai puțin decât media europeană și riscă sancțiuni de sute de milioane de euro
Organizatia de transfer de responsabilitate AleGreen.ro a realizat o analiza a datelor Eurostat si ale Comisiei Europene care arata ca Romania ocupa ultimul loc in UE la reciclarea deseurilor municipale, cu doar 12,4%
Romania recicleaza doar 12,4% din deseurile municipale si ocupa ultimul loc in Uniunea Europeana, la o distanta de peste 35 de puncte procentuale fata de media europeana de aproximativ 48%. Datele reies dintr-o analiza realizata de AleGreen.ro, organizatie de transfer de responsabilitate (OTR) autorizata de Ministerul Mediului, care a centralizat cele mai recente cifre Eurostat si rapoartele Comisiei Europene din 2025 pentru a contura o radiografie completa a starii reciclarii in tara noastra.
Studiul AleGreen.ro a fost realizat in contextul in care, din ianuarie 2025, obiectivele europene de reciclare au crescut semnificativ, iar Romania se afla sub amenintarea unor proceduri de infringement cu consecinte financiare majore. Analiza se bazeaza pe datele Eurostat pentru anul de referinta 2022 — cele mai recente validate la nivel european — pe raportul Comisiei Europene din iunie 2025 privind implementarea legislatiei de mediu, precum si pe datele operationale ale sistemelor OIREP si SGR din Romania.
Conform datelor centralizate de AleGreen.ro, Romania genereaza aproximativ 303 kg de deseuri menajere pe cap de locuitor anual, sub media UE de peste 500 kg. Cu toate acestea, din aceasta cantitate, doar 12,4% ajunge sa fie reciclata. Restul are o destinatie ingrijoratoare: 74% din deseurile municipale romanesti sunt depozitate direct la gropile de gunoi, in conditiile in care Uniunea Europeana impune reducerea depozitarii sub 10% pana in 2035. La capitolul ambalaje, rata de reciclare este de 37,3%, iar pentru ambalajele din plastic de 32,4%.
Analiza AleGreen.ro evidentiaza un decalaj dramatic fata de restul Europei. Belgia recicleaza 79,7% din deseurile de ambalaje, Olanda 75,8%, iar Italia 75,6%. In regiune, Slovenia a atins 73,6%, iar Cehia 74,8%, ambele depasind deja obiectivul european pentru 2030 de 70%. Sapte state membre au indeplinit anticipat tinta de reciclare a ambalajelor pentru 2030: Belgia, Olanda, Italia, Cehia, Slovenia, Slovacia si Spania. Romania, cu 37,3%, se situaza la mai putin de jumatate din performanta liderilor.
Studiul releva o tendinta de stagnare sau chiar regres. Rata de reciclare a deseurilor municipale a atins un maxim de 14% in 2017, dupa care a scazut la 11,9% in 2020 si la 11,3% in 2021, revenind marginal la 12,4% in 2022. Potrivit analizei AleGreen.ro, scaderea de dupa 2017 se coreleaza cu modificarile legislative care au eliminat de pe piata firmele private de colectare a ambalajelor, fara ca transferul de responsabilitate catre primariile si operatorii de salubritate sa fie insotit de investitii adecvate in infrastructura de colectare separata.
Presiunea normativa europeana se intensifica si, odata cu ea, riscul de sanctiuni. Directiva-cadru privind deseurile impune reciclarea a 55% din deseurile municipale pana in 2025, 60% pana in 2030 si 65% pana in 2035. Pentru ambalaje, tintele sunt si mai ambitioase: 65% reciclare generala din 2025, cu sub-tinte pe materiale — 75% hartie si carton, 50% plastic si aluminiu, 70% sticla si metale feroase. Comisia Europeana a inclus deja Romania in randul tarilor expuse riscului de a nu indeplini obiectivele nici pentru deseurile municipale, nici pentru cele de ambalaje.
AleGreen.ro atrage atentia ca, in acest context, rolul organizatiilor de transfer de responsabilitate devine critic. OTR-urile, denumite oficial OIREP (Organizatii care Implementeaza Obligatiile privind Raspunderea Extinsa a Producatorilor), preiau de la producatori si importatori obligatia legala de a colecta, raporta si valorifica deseurile de ambalaje introduse pe piata. In 2025, conform datelor publice, sistemele de tip OIREP au asigurat 76% din cantitatea totala de deseuri de ambalaje colectata si reciclata prin mecanismele de raspundere extinsa, adica aproximativ 1,11 miliarde kg, restul de 24% fiind acoperit de Sistemul de Garantie-Returnare (SGR).
In baza constatarilor studiului, AleGreen.ro formuleaza mai multe recomandari: extinderea rapida a infrastructurii de colectare separata in mediul rural si in orasele mici, unde containerele dedicate lipsesc sau sunt insuficiente; cresterea calitatii materialului colectat prin campanii de educare care sa reduca rata de contaminare a reciclabilelor; digitalizarea completa a trasabilitatii deseurilor pentru raportari mai precise catre Eurostat; si consolidarea capacitatii de procesare prin finalizarea la timp a celor 26 de fabrici de reciclare finantate prin PNRR, cu o investitie totala de aproximativ 220 de milioane de euro.
Studiul mentioneaza si progresul realizat prin Sistemul de Garantie-Returnare (SGR), operational la nivel national din 2024. In 2026, reteaua cuprinde zeci de mii de puncte de returnare, garantia este de 0,50 lei pe ambalaj, iar volumele gestionate au crescut semnificativ. Cu toate acestea, AleGreen.ro subliniaza ca SGR acopera doar ambalajele de bauturi — PET, aluminiu si sticla reutilizabila — in timp ce spectrul larg al deseurilor de ambalaje (hartie, carton, plastic non-PET, metale, lemn) ramane in sarcina OTR-urilor, ceea ce face consolidarea acestor organizatii o prioritate strategica.
Privite in context european, cifrele Romaniei nu sunt doar dezamagitoare — sunt alarmante. Un cetatean european genereaza in medie 177,8 kg de deseuri de ambalaje pe an, din care 35,3 kg sunt din plastic. In timp ce sapte state membre au depasit deja tinta de reciclare de 70% pentru ambalaje, Romania a reusit sa recicleze doar 37,3%. Studiul AleGreen.ro atrage atentia ca fiecare an de intarziere creste atat costurile de conformare, cat si riscul ca sanctiunile europene sa se transforme intr-o povara bugetara suplimentara, intr-un moment in care economia romaneasca are nevoie de stabilitate, nu de amenzi.
Studiul AleGreen.ro se incheie cu un avertisment direct: Romania are resurse, are cadru institutional si are acces la fonduri europene, dar nu are timp. Obiectivele pentru 2025 sunt deja in vigoare, iar cele pentru 2030 se apropie rapid. Fara o mobilizare coordonata a autoritatilor centrale, a administratiilor locale, a operatorilor de salubritate si a OTR-urilor, decalajul se va adanci. Reciclarea nu este doar o obligatie europeana — este o conditie a unei economii moderne si a unui mediu in care merita sa traiesti. Cifrele sunt clare. Ramane de vazut daca decizia politica va fi pe masura urgentei.